If you are an YouTuber, you probably heard about BrollyImhotep and his epic videos. This site is desired to have all his videos, without fearing about copyright claims. So, enjoy some epic clips today...
Check out the new released BrollyImhotep.com.
duminică, 8 mai 2011
joi, 1 aprilie 2010
10 întrebări la care LHC-ul ar putea răspunde
La aproape un an după ce Large Hadron Collider(LHC), cel mai puternic accelerator de particule din lume, a suferit o defecţiune majoră care l-a făcut să se oprească la doar 9 zile de funcţionare, acesta a fost pornit din nou cu succes.
Oamenii de ştiinţă vor folosit LHC-ul pentru a recrea condiţiile care au existat imediat după Big-Bang, prin accelerarea unor particule subatomice(protoni şi ioni de plumb numiţi hadroni) într-un masiv circuit subteran.
Coliziunile vor produce o energie de 10.000 de ori mai fierbinte decât Soarele în micul spaţiu în care se vor întâlni particulele. Peste 600 de coliziuni pe secundă vor avea loc.
"Nu am mai ciocnit niciodată particule la un nivel atât de ridicat de energie", a spus Sau Lan Wu, un profesor fizician de la Universitatea "Wisconsin-Madison", profesor care lucrează la experimentul ATLAS. "Nu ştim la ce să ne aşteptăm; suntem la graniţa energiei".
În aşteptarea neprevăzutului, oamenii de ştiinţă de la CERN pot descoperi noi particule care ar putea să ajute la găsirea unor răspunsuri la nişte întrebări foarte importante despre unviers, spaţiu, timp şi natură.
Aici sunt 10 întrebări la care LHC ar putea răspunde:
1. Există bosonul Higgs(aşa numita "particulă a lui Dumnezeu")?
Wu crede că această particulă există, şi a petrecut aproape 30 de ani în căutarea acestei particule care, dacă va fi descoperită, va explica de ce totul este făcut din masă. Înţelegerea conceptului de masă va lega împreună teoriile fizicii actuale care explică de ce lumea este aşa cum este.
O teorie afirmă că niciuna dintre particule nu a avut masă până cand Big-Bang-ul a avut loc. Odată ce universul s-a răcit, o particulă numită bosonul Higgs s-a format, care apoi a dat celorlalte particule masă.
"Fără această particulă, lumea nu ar mai fi deloc aşa cum o ştim noi astăzi - nu ar mai exista nici atomi, nici molecule, nici celule şi, bineînţeles, nu ar mai exista oameni", spune Wu.
Numită "particula lui Dumnezeu", bosonul Higgs nu a putut fi încă descoperit, deşi oamenii de ştiinţă au prezis o serie de mase în care acesta ar putea exista.
Două experimente LHC, inclusiv ATLAS, vor investiga particula. În cazul în care aceasta nu există fizicienii vor trebui să dezvolte o teorie cu totul şi cu totul nouă pentru a explica modul în care forţele fizicii sunt interconectate.
2. Ce este materia neagră?
Bezna, întunericul pe care îl vedem între stele nu este doar spaţiu gol. De fapt, planetele şi stelele pe care noi le putem vedea ocupe doar 4 procente din univers.
Restul este o substanţă necunoscută pe care nu o putem vedea, din care 25% este alcătuit din obiecte invizibile pe care le numim "materie întunecată".
LHC ar putea permite cercetătorilor să identifice acele particule care creează materia întunecată, ajutându-ne să înţelegem mai bine o gamă largă de obiecte din spaţiu.
"Materia întunecată are o prioritate foarte mare în agendă. Este o întrebare fundamentală", a declarat Brian Cox, un profesor de fizica particulelor de la Universitatea din Manchester, care lucrează la proiectul ATLAS.
3. Există alte dimensiuni?
Suntem conştineţi de 3 dimensini măsurabile: sus şi jos, dreapta şi stânga, înainte şi înapoi. Einstein a identificat timpul ca fiind a 4-a dimensune. Şi unii fizicieni teoretizează că ar mai exista încă 2 dimensiuni suplimentare.
Energia produsă în LHC ar putea fi suficientă pentru a deschide o usă pentru particule în aşa fel încât să treacă dincolo de normala lume tridimensionala într-una cu mai multe dimensiuni. În timpul unei coliziuni, particulele ar putea să apară sau să dispară în mod spontan.
Chiar dacă experimentele nu dovedesc că există mai multe dimensiuni decât cele pe care le pot percepe ochii, LHC va ajuta fizicienii interesaţi să înţeleagă conceptul de gravitaţie.
4. Ce s-a întâmplat după Big-Bang?
Particulele subatomice, cum ar fi protonii şi neutronii sunt formate din alte particule mai mici numite quarkuri. Aceste quarkuri sunt legate unele de altele de particule numite gluoni.
Un experiment de la LHC, numit ALICE, vrea să creeze quark-gluon plasma, o altă stare a materiei care probabil a existat imedit după Big-Bang.
Oamenii de ştiinţă vor testa completarea şi răcirea plasmei, încercând să afle în primul rând dacă particulele care provin de la plasmă sunt particule care alcătuiesc materia în universul nostru de astăzi.
5. De ce este universul nostru format doar din materie?
Pentru fiecare particulă de materie, ar trebui să existe o particulă de antimaterie, care are sarcina electrică opusă. Antimateria nu există în universul nostru, iar oamenii de ştiinţă nu ştiu de ce.
Experimentul LHCb va studia "frumoasele quarkuri" pentru a înţelege diferenţa dintre materie şi antimaterie. LHCb ar putea oferi indicii despre natura antimateriei, ajutând oamenii de ştiinţă să înţeleagă unde se află totuşi această antimaterie.
"Este o mare diferenţă între comportamentul materiei şi cel al antimateriei, şi trebuie să explicăm de ce există în unviers pană la urmă", a spus Cox.
6. Cum putem studia radiaţiile cosmice?
Radiaţiile cosmice lovesc constant atmosfera Pământului. Termenul de "radiaţii" este însă incorect şi înşelător deoarece în realitate este vorba de particule independente care se ciocnesc de atmosferă şi care, uneori, ajung jos pe suprafaţa planetei.
Studierea razelor cosmice ar putea duce la o înţelegere mai bună a universului, dar interpretarea experimentelor cu raze cosmice este extrem de dificilă.
Coliziunile particulelor în interiorul LHC produc "cascade de particule", similare cu ploile de raze cosmice. Experimentul LHCf va studia acest efect, ajutându-i pe oamenii de ştiinţă şă înţeleagă pe scară largă interacţiunile dintre razele cosmice.
7. Putem crea găuri negre?
Este o întrebare capcană. Oamenii de ştiinţă ştiu deja răspunsul: Nu, găurile negre nu pot fi create în LHC. Chiar dacă sunt unele şanse ca o gaură neagră microscopică să ia naştere, aceasta s-ar dezintegra aproape imediat.
Temeri legate de găuri negre în LHC au apărut atunci când Walte Wagner, un ofiţer de securitate nucleară, şi Luis Sancho au înaintat un proces în care cereau oprirea LHC. Ei erau îngrijoraţi deoarece găurile negre ar putea apărea şi combinate într-o masă foarte mare ar putea îngiţi întreaga planetă.
Wu şi Cox au declarat că LHC nu va cauza sfârşitul lumii.
8. Cum ştim ce se întâmplă în interiorul LHC?
Experimentul TOTEM este alcătuit din detectoare aflate în interiorul camerelor vidate cunoscute sub numele de "vase romane". Detectoarele vor încerca să prindă cat mai de aproape două fluxuri de protoni aflate în coliziune directă.
Aceste detectoare vor "fotografia" nu doar coliziuni spectaculoase, ci şi coliziuni parţiale sau protoni care nu au lovit direct fasciculul opus.
Acest experiment va completa celelate experimente LHC prin măsurarea dimensiunilor protonilor şi a luminăzităţii generale a LHC-ului.
9. Ar putea LHC-ul să dea naştere unei noi ere a internetului?
Volumul de date produs de accelerator este suficient pentru a umple aproape două milioane de DVD-uri. Aceasta echivalează cu 15 milioane de gigabiţi(GB) de date care vor fi prelucrate de către oamenii de ştiinţă din întreaga lume.
Experimente anterioare cu acceleratoare de particule au forţat cercetătorii să dezvolte noi metode de procesare a datelor, dând naştere astfel internetului. Reţeaua inovatoare care permite oamenilor de ştiinţă din mai mult de 120 de ţări să accesze datele de la LHC ar putea conduce la dezvoltarea unei noi tehnologii de stocare şi transport al datelor.
10. Cum va aduce beneficii LHC-ul vieţii noastre cotidiene?
Conform celor spuse de Cox, LHC a capturat imaginaţia publicului la nivel mondial, punând fizica pe prima pagina pentru prima dată de la misiunea spaţială Apollo din anii 1960.
"Nu există nici un motiv să credem că am descoperit totul. În orice moment din trecut, noi ne-am fi putut opri şi nu am mai avea în ziua de astăzi tehnologii ca imagistica medicală, motoare, electricitate şi utilizarea fasciculelor de particule pentru a vindeca cancerul - ar fi ridicol ca rasa umană să se oprească din încercarea de a înţelege cum funcţionează această lume", a spus Cox.
"Provocarea de a înţelege vârsta universului va conduce din nou la revoluţionarea felului în care noi trăim."
Oamenii de ştiinţă vor folosit LHC-ul pentru a recrea condiţiile care au existat imediat după Big-Bang, prin accelerarea unor particule subatomice(protoni şi ioni de plumb numiţi hadroni) într-un masiv circuit subteran.
Coliziunile vor produce o energie de 10.000 de ori mai fierbinte decât Soarele în micul spaţiu în care se vor întâlni particulele. Peste 600 de coliziuni pe secundă vor avea loc.
"Nu am mai ciocnit niciodată particule la un nivel atât de ridicat de energie", a spus Sau Lan Wu, un profesor fizician de la Universitatea "Wisconsin-Madison", profesor care lucrează la experimentul ATLAS. "Nu ştim la ce să ne aşteptăm; suntem la graniţa energiei".
În aşteptarea neprevăzutului, oamenii de ştiinţă de la CERN pot descoperi noi particule care ar putea să ajute la găsirea unor răspunsuri la nişte întrebări foarte importante despre unviers, spaţiu, timp şi natură.
Aici sunt 10 întrebări la care LHC ar putea răspunde:
1. Există bosonul Higgs(aşa numita "particulă a lui Dumnezeu")?
Wu crede că această particulă există, şi a petrecut aproape 30 de ani în căutarea acestei particule care, dacă va fi descoperită, va explica de ce totul este făcut din masă. Înţelegerea conceptului de masă va lega împreună teoriile fizicii actuale care explică de ce lumea este aşa cum este.
O teorie afirmă că niciuna dintre particule nu a avut masă până cand Big-Bang-ul a avut loc. Odată ce universul s-a răcit, o particulă numită bosonul Higgs s-a format, care apoi a dat celorlalte particule masă.
"Fără această particulă, lumea nu ar mai fi deloc aşa cum o ştim noi astăzi - nu ar mai exista nici atomi, nici molecule, nici celule şi, bineînţeles, nu ar mai exista oameni", spune Wu.
Numită "particula lui Dumnezeu", bosonul Higgs nu a putut fi încă descoperit, deşi oamenii de ştiinţă au prezis o serie de mase în care acesta ar putea exista.
Două experimente LHC, inclusiv ATLAS, vor investiga particula. În cazul în care aceasta nu există fizicienii vor trebui să dezvolte o teorie cu totul şi cu totul nouă pentru a explica modul în care forţele fizicii sunt interconectate.
2. Ce este materia neagră?
Bezna, întunericul pe care îl vedem între stele nu este doar spaţiu gol. De fapt, planetele şi stelele pe care noi le putem vedea ocupe doar 4 procente din univers.
Restul este o substanţă necunoscută pe care nu o putem vedea, din care 25% este alcătuit din obiecte invizibile pe care le numim "materie întunecată".
LHC ar putea permite cercetătorilor să identifice acele particule care creează materia întunecată, ajutându-ne să înţelegem mai bine o gamă largă de obiecte din spaţiu.
"Materia întunecată are o prioritate foarte mare în agendă. Este o întrebare fundamentală", a declarat Brian Cox, un profesor de fizica particulelor de la Universitatea din Manchester, care lucrează la proiectul ATLAS.
3. Există alte dimensiuni?
Suntem conştineţi de 3 dimensini măsurabile: sus şi jos, dreapta şi stânga, înainte şi înapoi. Einstein a identificat timpul ca fiind a 4-a dimensune. Şi unii fizicieni teoretizează că ar mai exista încă 2 dimensiuni suplimentare.
Energia produsă în LHC ar putea fi suficientă pentru a deschide o usă pentru particule în aşa fel încât să treacă dincolo de normala lume tridimensionala într-una cu mai multe dimensiuni. În timpul unei coliziuni, particulele ar putea să apară sau să dispară în mod spontan.
Chiar dacă experimentele nu dovedesc că există mai multe dimensiuni decât cele pe care le pot percepe ochii, LHC va ajuta fizicienii interesaţi să înţeleagă conceptul de gravitaţie.
4. Ce s-a întâmplat după Big-Bang?
Particulele subatomice, cum ar fi protonii şi neutronii sunt formate din alte particule mai mici numite quarkuri. Aceste quarkuri sunt legate unele de altele de particule numite gluoni.
Un experiment de la LHC, numit ALICE, vrea să creeze quark-gluon plasma, o altă stare a materiei care probabil a existat imedit după Big-Bang.
Oamenii de ştiinţă vor testa completarea şi răcirea plasmei, încercând să afle în primul rând dacă particulele care provin de la plasmă sunt particule care alcătuiesc materia în universul nostru de astăzi.
5. De ce este universul nostru format doar din materie?
Pentru fiecare particulă de materie, ar trebui să existe o particulă de antimaterie, care are sarcina electrică opusă. Antimateria nu există în universul nostru, iar oamenii de ştiinţă nu ştiu de ce.
Experimentul LHCb va studia "frumoasele quarkuri" pentru a înţelege diferenţa dintre materie şi antimaterie. LHCb ar putea oferi indicii despre natura antimateriei, ajutând oamenii de ştiinţă să înţeleagă unde se află totuşi această antimaterie.
"Este o mare diferenţă între comportamentul materiei şi cel al antimateriei, şi trebuie să explicăm de ce există în unviers pană la urmă", a spus Cox.
6. Cum putem studia radiaţiile cosmice?
Radiaţiile cosmice lovesc constant atmosfera Pământului. Termenul de "radiaţii" este însă incorect şi înşelător deoarece în realitate este vorba de particule independente care se ciocnesc de atmosferă şi care, uneori, ajung jos pe suprafaţa planetei.
Studierea razelor cosmice ar putea duce la o înţelegere mai bună a universului, dar interpretarea experimentelor cu raze cosmice este extrem de dificilă.
Coliziunile particulelor în interiorul LHC produc "cascade de particule", similare cu ploile de raze cosmice. Experimentul LHCf va studia acest efect, ajutându-i pe oamenii de ştiinţă şă înţeleagă pe scară largă interacţiunile dintre razele cosmice.
7. Putem crea găuri negre?
Este o întrebare capcană. Oamenii de ştiinţă ştiu deja răspunsul: Nu, găurile negre nu pot fi create în LHC. Chiar dacă sunt unele şanse ca o gaură neagră microscopică să ia naştere, aceasta s-ar dezintegra aproape imediat.
Temeri legate de găuri negre în LHC au apărut atunci când Walte Wagner, un ofiţer de securitate nucleară, şi Luis Sancho au înaintat un proces în care cereau oprirea LHC. Ei erau îngrijoraţi deoarece găurile negre ar putea apărea şi combinate într-o masă foarte mare ar putea îngiţi întreaga planetă.
Wu şi Cox au declarat că LHC nu va cauza sfârşitul lumii.
8. Cum ştim ce se întâmplă în interiorul LHC?
Experimentul TOTEM este alcătuit din detectoare aflate în interiorul camerelor vidate cunoscute sub numele de "vase romane". Detectoarele vor încerca să prindă cat mai de aproape două fluxuri de protoni aflate în coliziune directă.
Aceste detectoare vor "fotografia" nu doar coliziuni spectaculoase, ci şi coliziuni parţiale sau protoni care nu au lovit direct fasciculul opus.
Acest experiment va completa celelate experimente LHC prin măsurarea dimensiunilor protonilor şi a luminăzităţii generale a LHC-ului.
9. Ar putea LHC-ul să dea naştere unei noi ere a internetului?
Volumul de date produs de accelerator este suficient pentru a umple aproape două milioane de DVD-uri. Aceasta echivalează cu 15 milioane de gigabiţi(GB) de date care vor fi prelucrate de către oamenii de ştiinţă din întreaga lume.
Experimente anterioare cu acceleratoare de particule au forţat cercetătorii să dezvolte noi metode de procesare a datelor, dând naştere astfel internetului. Reţeaua inovatoare care permite oamenilor de ştiinţă din mai mult de 120 de ţări să accesze datele de la LHC ar putea conduce la dezvoltarea unei noi tehnologii de stocare şi transport al datelor.
10. Cum va aduce beneficii LHC-ul vieţii noastre cotidiene?
Conform celor spuse de Cox, LHC a capturat imaginaţia publicului la nivel mondial, punând fizica pe prima pagina pentru prima dată de la misiunea spaţială Apollo din anii 1960.
"Nu există nici un motiv să credem că am descoperit totul. În orice moment din trecut, noi ne-am fi putut opri şi nu am mai avea în ziua de astăzi tehnologii ca imagistica medicală, motoare, electricitate şi utilizarea fasciculelor de particule pentru a vindeca cancerul - ar fi ridicol ca rasa umană să se oprească din încercarea de a înţelege cum funcţionează această lume", a spus Cox.
"Provocarea de a înţelege vârsta universului va conduce din nou la revoluţionarea felului în care noi trăim."
miercuri, 31 martie 2010
Apple pregăteşte 2 modele noi de iPhone în 2010
Apple pregăteşte un nou iPhone pentru debutul din această vară şi se pare că lucrază la un nou model pentru operatorul de telefonie mobilă din Statele Unite, Verizon Wireless, potrivit mai multor zvonuri.
Deşi Apple a dezvăluit câte un telefon, în luna iunie sau iulie a fiecărui an, de la prima lansare din 2007, noul model cu CMDA este un produs notabil pentru că Apple şi AT&T au avut o relaţie îndelungată, noul telefon fiind gândit pentru Verizon.
Zvonurile spun că noile telefoane iPhone sunt construite de firma taiwaneză Hon Hai Precision Industry, aceeaşi care a produs şi modelele anterioare. În schimb, modelul cu CDMA, pentru Verizon, este produs de Pegatron Technology, o companie subsidiară a ASUSTeK Computer. Producţia pentru telefonul cu CDMA va începe în septembrie, dar nu este cunoscută data de lansare
Deşi Apple a dezvăluit câte un telefon, în luna iunie sau iulie a fiecărui an, de la prima lansare din 2007, noul model cu CMDA este un produs notabil pentru că Apple şi AT&T au avut o relaţie îndelungată, noul telefon fiind gândit pentru Verizon.
Zvonurile spun că noile telefoane iPhone sunt construite de firma taiwaneză Hon Hai Precision Industry, aceeaşi care a produs şi modelele anterioare. În schimb, modelul cu CDMA, pentru Verizon, este produs de Pegatron Technology, o companie subsidiară a ASUSTeK Computer. Producţia pentru telefonul cu CDMA va începe în septembrie, dar nu este cunoscută data de lansare
